O bună bucată de vreme m-am tot gândit cum să numesc diferitele tipuri de castraveți pe care le foloseam la mâncăruri, deși nu foarte multe la număr (2 de fapt), varietățile de castraveți îmi dădeau bătăi de cap, până într-o zi când m-am hotărât să caut resursa inepuizabilă care este internetul, pentru a determina care sunt tipurile principale de castraveți.

Nu am găsit site-uri în limba romană care să trateze atât problema sortimentului de castraveți, cât și ilustrarea vizuală a acestuia. Personal pe mine nu mă ajuta denumirea castravetelui, dacă nu puteam să văd cum arată și să identific astfel castravetele pe care îl cumpărasem de la piață.

Din nevoia mea de a cunoaște mai multe despre varietățile de castraveți s-a născut acest articol, care sper să fie util cât mai multor persoane.

Cine este și de unde vine Castravetele

Castravetele, sau Cucumis sativus pentru pasionați, este originar din sudul Asiei ( mai precis din zona India) și este o plantă ce face parte din familia Cucurbitaceae fiind înrudită cu dovlecii și pepenii.

Atestați de aproximativ 10.000 de ani în India și cultivați de 2500 de ani în Europa și Vestul Asiei, castraveții cresc în vrejuri care se înalță pe structuri special amenajate în acest scop, sau se întind pe pământ. Planta are cârcei cu ajutorul cărora se prinde și frunze mari care de obicei acoperă fructele (castraveții).

Cum consumăm castraveții

Castraveții se consumă cu sau fără coajă, bine spălați, simpli sau în salate. Fiind caracterizați de procentul mare de apă pe care îl conțin (peste 95%) și având un aport caloric mic (aprox 20kcal/100g), castraveții sunt deseori recomandați în curele de slăbire, dar și la tratarea diferitelor boli precum afecțiuni renale, diebat sau indigestie.

Pe lângă conținutul de apă, castraveții mai conțin carbohidrați cca. 3,6g, grăsimi 0,1g, proteine 0,6 g, vitamina B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,09g, urme de vitamina B6 și B9, vitamina C 2,8mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc (cantitati per 100g castravete proaspat).

Deși am spus că cel mai frecvent castraveții sunt consumați proaspeți în salate, simpli sau sub formă de sucuri, această plantă este destul de des folosită și în preparate culinare precum sos tzatziki, preparate asiatice ce presupun prăjirea sau fierberea castraveților sau sub formă de murături și variațiuni ale acestora (mâncare de castraveți cu carne).

Varietăți de castraveți

După această scurtă prezentare a castravetelui, să revenim la scopul acestui articol, și anume prezenatrea diferitelor tipuri de castraveți care există.

Castravete Englezesc (Long Anglais) Este castravetele pe care îl găsim în supermarket sau la piață, este lung, cu coaja netedă și subțire și semințe puține sau deloc. Este o varietate de castravete cu o savoare mai redusă decât alte sortimente, se folosește în special la salate și mâncăruri și se păstrează proaspăt ambalat în folie de plastic.

Castravete Kirby Este castravetele se cultivă și pe la noi în grădinile oamenilor. Este scurt, cu țepi și denivelări și este folosit atât la prepararea mâncărurilor cât și la murături. Este mai aromat și mai savuros decât castravetele englezesc.

Castravete de grădină Este similar cu castraveții din specia Kirby, însă coaja lor este netedă.

Castraveți Japonezi și Persieni Sunt varietăți de castraveți similare cu castravetele englezesc, însă au coaja denivelată prezentând numeroși noduli. Sunt folosiți în special la preparate culinare și la salate. Nu se murează.

Mai există și alte sortimente de castraveți, mai puțin răspândite la noi și specifice altor regiuni: castravetele – lămâie (un castravete galben, cu formă ușor sferică), castravetele american (lung ca și castravetele englezesc, însă cu culoare verde pal ca un dovlecel) sau castravetele armenian, care este lung, încovoiat și verde cu dungi longitudinale alb/ gălbui.

Sper că vă va fi de folos selecția mea de sortimente de castraveți.